Am fost ţepuit. Cum procedez?

Din păcate nu există răspuns clar la aceasta. Vă putem face nişte recomandări…

Cea mai rapidă soluţie să scăpaţi de ei este să opriţi lucrarea imediat şi să le daţi nişte bani să plece. Vor cere o sumă mare, evident, va trebui să vă tocmiţi. Nu veţi scăpa ieftin. Ajungeţi la un consens, le daţi numerarul şi, dacă se poate, filmaţi / fotografiaţi tranzacţia. NU DAŢI BANII DIN MÂNĂ FĂRĂ MARTORI – CHEMAŢI PE CINE PUTEŢI SĂ ASISTE LA MOMENTUL PLĂŢII. ASISTAŢI LA NUMĂRAREA BANILOR ŞI ADRESAŢI-LE ÎNTREBAREA „SUNT TOŢI”?

Vor insista să termine lucrarea, să beneficiaţi de garanţie, să aveţi un acoperiş bun, etc. – sunt capcane. Relaţia cu aceşti oameni trebuie oprită imediat. Le daţi banii negociaţi şi îi daţi afară de pe şantier imediat, orice ar fi.

Această situaţie este într-o zonă „gri” a legii, întrucât aceşti indivizi sunt bine şcoliţi în ceea ce trebuie să facă şi ce nu. Legat poate fi încadrată la „Înşelătorie”. Ţepele de acest fel se raportează la DIICOT (Direcţia de combatere a crimei organizate). DIICOT-ul nu intervine repede. Unele astfel de cazuri au intrat în atenţia DNA.

Dacă v-au ameninţat în orice fel (că opresc lucrarea şi pleacă, că vă dau foc la maşină sau casă, că ştiu unde staţi, etc.) ar fi bine să aveţi martori şi înregistrări cu aceasta. Vă puteţi adresa poliţiei cu acuzaţia de „Ameninţare”. Vedeţi în codul civil cum se procedează. Poliţia locală poate interveni repede, dar numai în scopul păstrării liniştii publice. Escrocii sunt foarte atenţi să nu ameninţe, dar, îşi pierd cumpătul dacă îi enervaţi; atunci îşi dau arama pe faţă. Pot fi enervaţi uşor repetându-le o întrebare incomodă, la care nu vor să răspundă. Mare atenţie să nu-i jigniţi, unii vă pot reclama la CNCD pentru discriminare.

Dacă v-au oferit credit şi vă cer banii înapoi mai târziu, cu dobândă, acuzaţia se cheamă „Cămătărie”. De astfel de cazuri tot Poliţia / DIICOT se ocupă, dar nu cea locală. Din nou, trebuie să aveţi dovezi. Refuzaţi orice eşalonare a datoriei către ei.

-Dacă au cerut banii în numerar, îi puteţi reclama la ANAF pentru „Fraudă” / „Evaziune Fiscală”. Unde anume, mi-e greu să spun. Direcţia Antifrauda nu pare prea binevoitoare în a se ocupa de astfel de cazuri. Legea 70/2015, articolul 3, alineatul 1, paragraful c) şi alineatele 2 şi 3 interzic tranzacţiile în numerar cu sume mai mari de 10.000 lei între o pers. juridică şi o persoană fizică, iar între persoane juridice se interzic tranzacţii în numerar cu sume mai mari de 5.000 lei. De asemenea, din contul unei firme nu se pot extrae mai mult de 10.000 lei numerar / zi. ANAF nu intervine repede şi nici nu prea pare preocupat de acest tip de escrocherii.

Scurt / 2, autorităţile române nu fac prea mare lucru ca să stopeze acest fenomen. Cunosc, cu siguranţă, dar nu se ocupă. În presă, acest tip de escrocherie se numeşte operaţiunea „Acoperişul”. Căutaţi pe Google, e plin de articole şi reportaje.

După ce le daţi banii, luaţi-vă adio de la ei, nu încercaţi să-i obţineţi înapoi – e timp pierdut. Raportaţi-i la autorităţi doar dacă sunteţi sigur că nu vă este pusă viaţa în pericol – de regulă astfel de grupări pot afla cine i-a raportat şi se pot răzbuna. Noi suntem de părere că ar trebui raportaţi, dar ne şi temem pentru vieţile noastre pentru că ştim că autorităţile nu fac nimic să protejeze victimele.